Mirela Duculescu este dr. istoric de artă, cu activitate de cercetare în istoria arhitecturii şi a designului, autor și editor de cărţi şi articole de specialitate, curatoriat și organizare de expoziții naționale și internaționale de arhitectură și design, jurizare de concursuri pentru design și arhitectură, interesată de patrimoniu, meşteşuguri, regenerare urbană și de impactul intervenţiilor privind arhitectura şi designul în spaţiul public urban. În 2005, alături de arhitecții Șerban Sturdza și Mariana Celac, modelează conceptul pentru Street Delivery – primul program pentru arhitectură, cultură urbană și spaţiul public din Bucureşti, multiplicat apoi la nivel național în lucrul cu comunitățile. Lector univ. asociat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti (2003-2020), director executiv al Editurii Simetria (2010-2016). În 2012 se alătură echipei Pro Patrimonio România; din 2011, lector univ. la Universitatea Naţională de Arte din București.

Matevž este arhitect, scriitor și strateg cultural care lucrează la intersecția dintre arhitectură, cultura mediului construit și politica culturală publică. Este fostul director al Muzeului de Arhitectură și Design (MAO) din Ljubljana și a deținut funcții naționale de conducere în planificarea strategică în domeniile patrimoniului cultural, muzeelor și infrastructurii culturale publice. La nivel internațional, conduce platforma de arhitectură LINA, care promovează arhitectura ca disciplină implicată social și orientată spre viitor.

Cristina, cu studii în filosofie și științe politice, lucrează de peste 20 de ani în sectorul nonprofit, în organizații naționale și internaționale. Are experiență în dezvoltarea și facilitarea proceselor participative de finanțare, dezvoltare comunitară, incubare de proiecte și creștere de capacități, precum și în procese participative de consultare și co-creare de resurse. Cristina este directoare de programe la Fundația Comunitară București și a contribuit la evoluția proceselor de finanțare în rețeaua Fundațiilor Comunitare din România, de la elaborarea și îmbunătățirea procedurilor până la introducerea incubatoarelor în parcursul proiectelor.

Iulia Iordan este scriitoare și educator muzeal. Timpul ei de lucru se împarte între muzee, biblioteci și școli, unde este de obicei înconjurată de copii și tineri. Prin inventarea unor contexte culturale variate și originale, îi aduce pe copii în preajma culturii și studiază de fiecare dată reacțiile chimice care se produc în astfel de situații. O concluzie parțială a cercetărilor sale ar fi că muzeele, arta contemporană și literatura le îmbunătățesc tinerilor și copiilor gândirea critică și pe cea creativă, capacitatea de cunoaștere, îi fac mai curioși și mai atenți la lumea în care trăiesc și la ei înșiși.
Iulia este autoarea mai multor cărți pentru copii și tineri, a unor resurse și instrumente specifice educației muzeale, curatoarea unor expoziții interactive dedicate copiilor, co-fondatoare a De Basm. Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți din România și membră a Asociației Da’DeCe. Cum să ne apropiem de semnificațiile culturii, în așa fel încât aceasta să capete un sens profund, atât la nivel personal, cât și social este una dintre provocările sale profesionale la care caută în permanență răspunsuri prin proiecte culturale și printr-o cercetare doctorală în Studii Culturale, coordonată de CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii.
Poți citi despre proiectele ei și ale colegilor săi pe site-urile www.asociatiadadece.ro și www.debasm.ro.

Complementar formării de bază în domeniul arhitecturii și urbanismului, Alexandra se specializează în management și producție culturală, fiind inițiatoare, coordonatoare și colaboratoare în numeroase proiecte și plaforme din sectorul cultural și creativ precum F O R, FABER, Creativa, În comunitate.

Alexandra a activat în echipa Anualei și mai apoi a Bienalei Timișorene de Arhitectură Beta, a cărei coordonatoare a devenit pentru ce-a de-a treia ediție din 2020, în Consiliului Teritorial de conducere al Ordinului Arhitecților din România — Filiala Teritorială Timiș, precum și în comitetul de experți European Prize for Urban Public Space.

În ultimii 4 ani, Alexandra a pus bazele Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara – o instituție publică nouă, construită cu încredere în idei, oameni și procese colaborative. Sub conducerea Alexandrei, instituția a devenit un pilon esențial al ecosistemului cultural din Timișoara, cu un rol cheie în coordonarea implementării programului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și în crearea unora dintre celor mai accesibile și transparente programe de finanțare. Alexandra a contribuit la definirea unei viziuni instituționale centrate pe sprijinul inițiativelor independente, colaborarea între sectoare și regenerarea culturală a orașului. Sub mandatul său, Centrul de Proiecte a devenit nu doar un finanțator, ci și un actor implicat direct în viața publică, capabil să organizeze proiecte și evenimente de impact, dar și să gestioneze spații pentru comunitate precum cinematografele publice Victoria, Timiș și Studio, reintroduse în circuitul cultural al orașului începând cu anul 2022.

Complementar formării de bază în domeniul arhitecturii și urbanismului, Alexandra se specializează în management și producție culturală, fiind inițiatoare, coordonatoare și colaboratoare în numeroase proiecte și plaforme din sectorul cultural și creativ precum F O R, FABER, Creativa, În comunitate.

Alexandra a activat în echipa Anualei și mai apoi a Bienalei Timișorene de Arhitectură Beta, a cărei coordonatoare a devenit pentru ce-a de-a treia ediție din 2020, în Consiliului Teritorial de conducere al Ordinului Arhitecților din România — Filiala Teritorială Timiș, precum și în comitetul de experți European Prize for Urban Public Space.

În ultimii 4 ani, Alexandra a pus bazele Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara – o instituție publică nouă, construită cu încredere în idei, oameni și procese colaborative. Sub conducerea Alexandrei, instituția a devenit un pilon esențial al ecosistemului cultural din Timișoara, cu un rol cheie în coordonarea implementării programului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și în crearea unora dintre celor mai accesibile și transparente programe de finanțare. Alexandra a contribuit la definirea unei viziuni instituționale centrate pe sprijinul inițiativelor independente, colaborarea între sectoare și regenerarea culturală a orașului. Sub mandatul său, Centrul de Proiecte a devenit nu doar un finanțator, ci și un actor implicat direct în viața publică, capabil să organizeze proiecte și evenimente de impact, dar și să gestioneze spații pentru comunitate precum cinematografele publice Victoria, Timiș și Studio, reintroduse în circuitul cultural al orașului începând cu anul 2022.

Cabinetul de avocatură Georgeta Toma funcționează din anul 2001 fiind inființat de Georgeta Toma, absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universitatii București . De peste 20 de ani oferă consultanță de juridică, asistență juridică și reprezentare în fața oricărei instanțe judecătoresti, ariile principale de competență fiind : drept civil, dreptul muncii, drept fiscal.

În cei peste 20 de ani de activitate, a colaborat și colaborează cu societăți comerciale din diverse domenii de activitate, precum si cu organizatii fără scop lucrativ (asociatii, fundatii, federatii) .

Viziunea Cabinetului de avocatură a fost aceea de a asigura servicii de consultanta juridică prin intelegerea exactă a nevoilor si activitatii fiecarui client. Orice activitate desfasurata pentru si in numele clientului a fost si este caracterizată de un angajament total fata de interesele sale, de hotararea de a obtine cele mai bune rezultate pentru acesta si, nu in ultimul rând, de incercarea de a atinge si mentine cele mai inalte standarde profesionale, adevarata masura a respectului fata de client si de lege.

Brîndușa Tudor este arhitectă, cofondatoare stardust architects*. A fost asistentă universitară în cadrul departamentului de Sinteza Proiectării al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București. În prezent este lector al Departamentului de Design, secția Design Ambiental în cadrul Universității Naționale de Arte București. Începând din septembrie 2023 este consilieră pe proiecte culturale în cadrul Ordinului Arhitecților din România, respectiv din iunie 2024 face parte din echipa dedicata proiectului strategic Muzeul de Arhitectură.

Marius este fost political scientist specializat în istoria regimurilor comuniste, cu un doctorat despre gestionarea trecutului în Serbia post-2000. A fost editor al revistei History of Communism in Europe și, între 2018 și 2021, a condus Centrul Hannah Arendt al Universității din București din poziția de research director. A publicat volume în mai multe limbi, articole în reviste academice internaționale și a coordonat colecția „Constelații” la Curtea Veche. Timp de aproape patru ani a fost jurnalist cultural la Radio Europa Liberă (serviciul moldovenesc, Praga). Are o experiență consistentă în proiecte civice și culturale, de la artă contemporană și participare civică la tehnologie pentru binele public, iar în prezent este advocacy manager la Code for Romania. În 2023, a fost content & comms wizard pentru unele dintre cele mai vizibile proiecte din cadrul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii: expozițiile Victor Brauner, Constantin Brâncuși, Adrian Ghenie, Ioana Nemeș și Bienala Art Encounters de artă contemporană.

Dan Perjovschi este născut la Sibiu în 1961.

Trăiește și lucrează la București și Sibiu. A avut expoziții personale la MoMA New York, Tate Modern Londra, VanAbbe Eindhoven, Macro Roma, Moderna Museet Stockholm, Reykyavik Art Museum, Ludwig Museum Koln, Kunsthalle Hamburg, Kunstahlle Basel sau Kiasma Helsinki și expoziții de grup la Centre Pompidou Paris, Castello di Rivoli Torino, Mac Chicago, MUAC Mexico, MAM Varșovia, MCBA Lausanne, Rupert Vilnius, Rupertinum, Salzburg sau MOT Tokyo.

A participat la Documenta 15 și la bienalele de artă de la Istanbul, Veneția, São Paulo, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin, Timișoara și Jakarta. A primit premiul George Maciunas in 2004, premiul ECF Principesa Margriet, Amsterdam 2012 (cu Lia Perjovschi) și în 2016 premiul Rosa Schapire Kunsthalle Hamburg.

Perjovschi este laureatul Fundației pentru drepturile omului Gheorghe Ursu 1999 și al Galei Societății Civile CERE Participare 2016.

Este reprezentat de galerille Gregor Podnar Viena, Jane Lombard New York, Michel Rein Paris&Brussels, Kaufmann- Repetto Milano-New York și în Romania de Galeria Posibilă
București în zona de carte și publicații de artist.