Șerban Sturdza este arhitect, președintele Ordinului Arhitecților din România (2002–2010), președintele Uniunii Arhitecților din România (1999–2002), membru corespondent al Academiei Române — Secțiunea Arte, Arhitectură și Audiovizual (din 2010), multiplu premiat pentru proiecte de conservare-restaurare. În 2005 inițiază proiectul Muzeului de Arhitectură din România. Din 2010 vicepreședinte al Fundației Pro Patrimonio și președinte din 2021, promotor al învățării prin ateliere experimentale, interesat de meșteșuguri, trasee culturale, regenerare urbană și reabilitarea spațiului public. De-a lungul timpului a coagulat în jurul său comunități interdisciplinare prin proiecte de pionierat în restaurare și cultura mediului construit, în spiritul noțiunii de peisaj cultural.

Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru în boardul IKT.

A obținut în 2017 titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei cu o cercetare a discursurilor curatoriale despre identitate și periferie construite în cadrul expozițiilor de mari dimensiuni și bienale din 1989 până azi.

Între 2012–2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. Între 2015 şi 2017, a co-curatoriat alături de Anca Verona Mihuleț proiectul curatorial în șase părți Punctul alb şi cubul negru, desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.

În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters, sub numele Viața – Mod de întrebuințare, care a inclus câteva capitole tematice distincte, precum straturile romanului la care făcea referire, invitând peste o sută de artiști. Alături de expozițiile centrale, cei doi curatori au dedicat o secțiune complementară spațiilor independente din România. În cadrul Sezonului România-Franța din 2018-2019, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța, însoțite de cataloage: Persona, MUCEM, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018).

În cadrul programului creat pentru Fundația Art Encounters, Diana Marincu urmărește să exploreze legăturile posibile între vecinătățile geografice ale scenelor artistice din regiune, să fixeze niște conexiuni artistice bazate pe cooperare / coproducție și să sprijine generațiile tinere de artiști.

Johannes Bertleff a absolvit Universitatea de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu”, din  Bucureşti și Technische Fachhochschule din Regensburg. A fost vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România și președinte al Filialei Brașov, Covasna, Harghita. Are propriul său birou de arhitectură, JBA, și numeroase premii la Anualele Brașov (Amenajarea librăriilor Humanitas din Sibiu, Iași, Timișoara), Bienalele Arhitectura.6 (Restaurarea gospodăriei Viscri 82) și Bienala Națională de Arhitectură (Restaurarea sediului administrativ al Bisericii Evanghelice, Braşov), premii la concursuri naționale și internaționale de arhitectură („Regenerarea urbană a platformei industriale Rulmentul Brașov”) și o nominalizare la la Premiul UE pentru arhitectură contemporană Mies van der Rohe 2017.

Ileana Tureanu este arhitectă și jurnalistă, președinta Uniunii Arhitecților din România. Absolventă a Facultății de Arhitectură „Ion Mincu“, a lucrat ca arhitect proiectant la Institutul Carpați, firme private și în Biroul propriu. Din facultate, a publicat în revista ARHITECTURA, este fondator al revistelor Arhitext și Urbanismul — Serie nouă. A realizat și prezidat prima investiție multinațională din România, după 1989, Complexul World Trade Center, a inițiat și organizat Concursul Internațional de urbanism București 2000, în calitate de secretar de stat al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (2001-2004) a promovat Legea exercitării profesiei de architect și a fost vice-președinte al Acordului EUR-OPA RISC MAJOR al Consiliului Europei.

Organizează, curatoriază Bienala Națională de Arhitectură, evenimente și expoziții în țară și străinătate pentru promovarea valorilor patrimoniului cultural național, condiția femeii în arhitectură, revitalizarea rurală, valorificarea arhivelor arhitecturale și afirmarea valorilor contemporane ale arhitecturii românești.

Eva Franch i Gilabert este arhitectă, curatoare, profesoară și cercetătoare în Barcelona, Praga și New York. Concentrându-se pe activismul curatorial, pedagogii și practici planetare, munca sa articulează aspirațiile globale din perspective locale prin crearea de noi narațiuni și scenarii posibile pentru viitor. Franch este co-fondator al FAST, o platformă de cercetare și curatoriat care activează la intersecția dintre arhitectură, imaginar ambiental și tehnologii pentru implicare civică.

Franch este profesor la UMPRUM, Academia de Arte, Arhitectură și Design din Praga, profesor asociat adjunct la Universitatea Columbia GSAPP și profesor emerit la Academia de Arte Frumoase din Shanghai. În ultimii cinci ani, Franch a fost profesor invitat la Universitatea Princeton și Cooper Union din Statele Unite, examinator extern la Royal College of Art din Londra și la Școala de Arhitectură AAM USI din Mendrisio, precum și co-fondator și director artistic al Model, Festivalul de Arhitectură din Barcelona, organizat de Consiliul local al orașului Barcelona în preambulul Capitalei Mondiale a Arhitecturii și Congresului UIA prevăzute a avea loc în 2026.

Având peste un deceniu de experiență în conducerea instituțiilor de pionierat, Franch a fost director al Architectural Association din Londra și al Storefront for Art and Architecture din New York. Ea a co-curatoriat, proiectat și produs participarea catalană din 2025 la Bienala de Arhitectură de la Veneția cu proiectul Water Parliaments și, în 2014, Pavilionul Statelor Unite cu proiectul OfficeUS, care a generat trei publicații: Manual, Atlas și Agenda (Lars Müller).

Franch a ținut conferințe în întreaga lume și a curatoriat proiecte internaționale precum Letters to the Mayor, cu ediții în peste 20 de orașe, printre care Mexico City, Buenos Aires, Taipei, Berlin și New York. Ea a curatoriat proiecte critice precum Picasso: Untitled în incinta La Casa Encendida din Madrid și The Architects, o producție video din colecția permanentă a Muzeului de Artă Modernă din New York, realizată pentru proiectul OfficeUS. Lucrările sale au primit sprijin din partea a zeci de instituții și organizații publice și private, inclusiv Graham Foundation, National Endowment for the Arts și Departamentul de Stat al SUA.

În 2018, Franch a primit recunoașterea pentru contribuțiile sale la arhitectură din American Institute of Architects din New York, iar în 2019, Universitatea Politehnică din Catalonia i-a acordat Premiul Alumni, decernat anual unei singure persoane. În 2019, a fost numită Arhitectul Anului de către The New York Times / T Magazine Spania, după ce fusese inclusă pe lista celor mai influenți oameni din Londra de către Evening Standard în 2018. În 2020 a fost recunoscută ca unul dintre „New Change Makers” și în 2024, prezentată în Best of Spain de AD Magazine.

Cea mai recentă publicație a sa, 100 Words for Water: a Projective Ecosocial Vocabulary (2025 Lars Müller), prezintă texte ale unor filosofi, oameni de știință, artiști, activiști, designeri și arhitecți din întreaga lume care reflectă asupra rolului apei în construirea unor scenarii pline de speranță pentru viitor.

Brendan Cormier este curatorul șef al Victoria&Albert Museum East, două noi site-uri culturale din estul Londrei. În ultimii zece ani, a lucrat la diverse proiecte curatoriale pentru V&A, printre care deschiderea unei noi galerii V&A în Shenzhen, China, expoziții precum A World of Fragile Parts și Photo City: How Images Shape the Urban World, dar și publicația Pandemic Objects. Înainte de a lucra la V&A, a fost redactor-șef al Volume Magazine.

Tinatin Gurgenidze, co-fondator și director artistic al Tbilisi Architecture Biennial (TAB), este arhitectă, cercetătoare în domeniul urbanismului și curatoare născută în Georgia. Tinatin locuiește și lucrează alternând între Tbilisi și Berlin. Tinatin este autoarea mai multor publicații și proiecte care abordează subiecte specifice urbanismului în Tbilisi și în alte orașe est-europene. Recent a demarat Common Territories (Teritorii comune), un proiect de cercetare și învățare alternativă. De asemenea, Tinatin predă la Karlsruhe Technical University.

Triin Ojari este istoric și critic de artă, directorul Biroului de consiliere al Departamentului pentru patrimoniu din cadrul Consiliului local al orașului Tallinn (Counceling Unit of Department of Heritage, Tallinn City Government). În perioada 2014-2024 a deținut rolul de director al Muzeului Arhitecturii din Estonia și a activat ca membru în consiliului de administrație al Confederației Internaționale a Muzeelor de Arhitectură (International Confederation of Architectural Museums). Subiectele sale de cercetare cuprind arhitectura modernă și patrimoniul în secolul XX, locuirea și dezvoltarea urbană în perioada comunistă, arhitectura contemporană și critica în arhitectură.