Apel
Descarcă documentele și
aplică până pe 31 octombrie!
Înscrierea la apel se face exclusiv în format electronic prin completarea acestui formular.
Toate documentele necesare vor fi încărcate în formularul electronic.
Pentru a evita eventuale situații neprevăzute în completarea formularului electronic descarcă varianta lui în Word și precompleteaz-o.
Juriu

Arh. Șerban Sturdza
Șerban Sturdza este arhitect, președintele Ordinului Arhitecților din România (2002–2010), președintele Uniunii Arhitecților din România (1999–2002), membru corespondent al Academiei Române — Secțiunea Arte, Arhitectură și Audiovizual (din 2010), multiplu premiat pentru proiecte de conservare-restaurare.
În 2005 inițiază proiectul Muzeului de Arhitectură din România. Din 2010 vicepreședinte al Fundației Pro Patrimonio și președinte din 2021, promotor al învățării prin ateliere experimentale, interesat de meșteșuguri, trasee culturale, regenerare urbană și reabilitarea spațiului public. De-a lungul timpului a coagulat în jurul său comunități interdisciplinare prin proiecte de pionierat în restaurare și cultura mediului construit, în spiritul noțiunii de peisaj cultural.

Diana Marincu
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru în boardul IKT.
A obținut în 2017 titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei cu o cercetare a discursurilor curatoriale despre identitate și periferie construite în cadrul expozițiilor de mari dimensiuni și bienale din 1989 până azi.
Între 2012–2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. Între 2015 şi 2017, a co-curatoriat alături de Anca Verona Mihuleț proiectul curatorial în șase părți Punctul alb şi cubul negru, desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.
În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters, sub numele Viața – Mod de întrebuințare, care a inclus câteva capitole tematice distincte, precum straturile romanului la care făcea referire, invitând peste o sută de artiști. Alături de expozițiile centrale, cei doi curatori au dedicat o secțiune complementară spațiilor independente din România. În cadrul Sezonului România-Franța din 2018-2019, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța, însoțite de cataloage: Persona, MUCEM, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018).
În cadrul programului creat pentru Fundația Art Encounters, Diana Marincu urmărește să exploreze legăturile posibile între vecinătățile geografice ale scenelor artistice din regiune, să fixeze niște conexiuni artistice bazate pe cooperare / coproducție și să sprijine generațiile tinere de artiști.

Arh. Johannes Bertleff
Johannes Bertleff a absolvit Universitatea de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu”, din Bucureşti și Technische Fachhochschule din Regensburg. A fost vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România și președinte al Filialei Brașov, Covasna, Harghita. Are propriul său birou de arhitectură, JBA, și numeroase premii la Anualele Brașov (Amenajarea librăriilor Humanitas din Sibiu, Iași, Timișoara), Bienalele Arhitectura.6 (Restaurarea gospodăriei Viscri 82) și Bienala Națională de Arhitectură (Restaurarea sediului administrativ al Bisericii Evanghelice, Braşov), premii la concursuri naționale și internaționale de arhitectură („Regenerarea urbană a platformei industriale Rulmentul Brașov”) și o nominalizare la la Premiul UE pentru arhitectură contemporană Mies van der Rohe 2017.

Arh. Ileana Tureanu
Ileana Tureanu este arhitectă și jurnalistă, președinta Uniunii Arhitecților din România. Absolventă a Facultății de Arhitectură „Ion Mincu“, a lucrat ca arhitect proiectant la Institutul Carpați, firme private și în Biroul propriu. Din facultate, a publicat în revista ARHITECTURA, este fondator al revistelor Arhitext și Urbanismul — Serie nouă. A realizat și prezidat prima investiție multinațională din România, după 1989, Complexul World Trade Center, a inițiat și organizat Concursul Internațional de urbanism București 2000, în calitate de secretar de stat al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (2001-2004) a promovat Legea exercitării profesiei de architect și a fost vice-președinte al Acordului EUR-OPA RISC MAJOR al Consiliului Europei.
Organizează, curatoriază Bienala Națională de Arhitectură, evenimente și expoziții în țară și străinătate pentru promovarea valorilor patrimoniului cultural național, condiția femeii în arhitectură, revitalizarea rurală, valorificarea arhivelor arhitecturale și afirmarea valorilor contemporane ale arhitecturii românești.

Arh. Eva Franch i Gilabert
Eva Franch i Gilabert este arhitectă, curatoare, profesoară și cercetătoare în Barcelona, Praga și New York. Franch este co-fondator al FAST, o platformă de cercetare și curatoriat care activează la intersecția dintre arhitectură, imaginar ambiental și tehnologii pentru implicare civică.
Franch este profesor la UMPRUM, Academia de Arte, Arhitectură și Design din Praga, profesor asociat adjunct la Universitatea Columbia GSAPP și profesor distins la Academia de Arte Frumoase din Shanghai.
Cu mai mult de un deceniu de experiență în conducerea instituțiilor de pionierat, Franch a fost director al Architectural Association din Londra și al Storefront for Art and Architecture din New York.
Lucrările sale au fost expuse și publicate la nivel mondial și susținute de instituții precum Graham Foundation, Departamentul de Stat al SUA și National Endowment for the Arts. Printre alte distincții, a primit recunoaștere din partea Institutului American al Arhitecților din New York, a fost numită Arhitectul Anului de către The New York Times/T Magazine și a primit premiul UPC Alumni Award. Cea mai recentă carte a sa, 100 Words for Water: A Projective Ecosocial Vocabulary (Lars Müller, 2025), adună voci globale cu imaginații optimiste prin prisma apei.
Cea mai recentă publicație a sa, 100 Words for Water: a Projective Ecosocial Vocabulary (2025 Lars Müller), prezintă texte ale unor filosofi, oameni de știință, artiști, activiști, designeri și arhitecți din întreaga lume care reflectă asupra rolului apei în construirea unor viitoruri pline de speranță.

Brendan Cormier
Brendan Cormier este curatorul șef al Victoria&Albert Museum East, două noi site-uri culturale din estul Londrei. În ultimii zece ani, a lucrat la diverse proiecte curatoriale pentru V&A, printre care deschiderea unei noi galerii V&A în Shenzhen, China, expoziții precum A World of Fragile Parts și Photo City: How Images Shape the Urban World, dar și publicația Pandemic Objects. Înainte de a lucra la V&A, a fost redactor-șef al Volume Magazine.

Arh. Tinatin Gurgenidze
Tinatin Gurgenidze, co-fondator și director artistic al Tbilisi Architecture Biennial (TAB), este arhitectă, cercetătoare în domeniul urbanismului și curatoare născută în Georgia. Tinatin locuiește și lucrează alternând între Tbilisi și Berlin. Tinatin este autoarea mai multor publicații și proiecte care abordează subiecte specifice urbanismului în Tbilisi și în alte orașe est-europene. Recent a demarat Common Territories (Teritorii comune), un proiect de cercetare și învățare alternativă. De asemenea, Tinatin predă la Karlsruhe Technical University.

Triin Ojari Membru supleant
Triin Ojari este istoric și critic de artă, directorul Biroului de consiliere al Departamentului pentru patrimoniu din cadrul Consiliului local al orașului Tallinn (Counceling Unit of Department of Heritage, Tallinn City Government). În perioada 2014-2024 a deținut rolul de director al Muzeului Arhitecturii din Estonia și a activat ca membru în consiliului de administrație al Confederației Internaționale a Muzeelor de Arhitectură (International Confederation of Architectural Museums). Subiectele sale de cercetare cuprind arhitectura modernă și patrimoniul în secolul XX, locuirea și dezvoltarea urbană în perioada comunistă, arhitectura contemporană și critica în arhitectură.


FAQ
Tema apelului deschis
Ce se înțelege prin spații?
Referința este la spații construite și neconstruite, care au capacitatea de a face parte dintr-o rețea care să asigure medierea arhitecturii către categoriile de public-țintă, în acord cu direcțiile-cheie asumate de programul curatorial.
Vedeți Tema apelului (Anexa 1), Capitolul Viziune generală, secțiunea 3.3:
„În conturarea conceptului muzeal, referința este la o serie de straturi ideatice:
· straturi de spații existente aflate în relație de colaborare (spații construite, spații cu sunet/ artă/ apă, biodiversitate, spații inactive, spații abandonate, dar și spații active, spații comunitare, spații-peisaj în care se tatonează actori spațiali etc., creând de fapt o geometrie variabilă a rețelei de spații);”
Ce presupune acel spațiu reprezentativ la care se face referință în Tema apelului (Anexa 1) la Capitolul Viziune generală, secțiunea 3.3?
Prin spațiu reprezentativ se înțelege un exemplu caracteristic, semnificativ din perspectiva arhitecturii de calitate pentru tipologia spațială aleasă în conexiune cu abordarea curatorială și care se leagă conceptual de celelalte spații propuse pentru utilizare (de ex., în scenariul ipotetic în care se lucrează cu spații industriale, este util ca rețeaua de spații folosite să se raporteze conceptual la un spațiu industrial emblematic pentru cultura mediului construit).
Vedeți Tema apelului (Anexa 1), Capitolul Viziune generală, secțiunea 3.3:
„În alegerea spațiilor este util să existe un raport conceptual între un spațiu reprezentativ pentru direcțiile-cheie ale programului curatorial și celelalte spații, acele spații împrumutate temporar din diverse puncte geografice în funcție de structurile spațiale și arhitecturale existente.”
Este obligatorie folosirea simultană de spații urbane și rurale de-a lungul programului curatorial de patru ani?
Utilizarea concomitentă a unui mix de spații urbane și spații rurale este opțională.
Este obligatorie folosirea simultană de spații publice și private de-a lungul programului curatorial de patru ani?
Utilizarea concomitentă a unui mix de spații publice și spații private este opțională.
Este obligatorie folosirea simultană de spații publice și private de-a lungul programului curatorial de patru ani?
Utilizarea concomitentă a unui mix de spații publice și spații private este opțională.
Există așteptarea ca echipa câștigătoare să fie implicată activ în căutarea / activarea / amenajarea unui spațiu permanent destinat MuzA în decursul celor patru ani de proiect?
Criteriile de evaluare, cerințele temei și livrabilele stipulate în Regulamentul Apelului deschis (capitolele X și XI) nu specifică obligația pentru echipa câștigătoare să se implice cu precădere în căutarea / activarea / amenajarea unui spațiu permanent destinat MuzA.
Având în vedere:
- starea generală a arhivelor de arhitectură, dispersarea lor și diversitatea sistemelor în care instituțiile își organizează arhivele,
- necesitatea unui efort constant pentru identificarea, cercetarea și valorificarea (inclusiv digitală) a unor arhive existente și a memoriei profesiei,
- răspunsul comunității de profesioniști în care „Ierarhia este dominată de arhivare, care devine rolul principal, reflectând astfel profilul instituțional al respondenților, ce reafirmă discursul profesional dominant, centrat pe protejarea patrimoniului, într-un context de continue amenințări și degradări ale acestuia. În același timp, nevoia de arhive include și memoria profesiei, ce nu a beneficiat de un proces coerent de conservare, recuperare și expunere. Astfel, asocierea Muzeu — Arhive rezultă ca fundamentală în viziunea respondenților.” („Raport în urma consultării”, 11),
- mențiunile cuprinse în temă privind această activitate,
- criteriile de evaluare, care nu reflectă aprecierea proporțională a unui program axat pe activitățile caracteristice arhivării, sistematizării unor fonduri existente și a valorificării unor piese de arhivă,
Cum va fi corelată evaluarea programelor propuse în concurs cu dezvoltarea acestei direcții, având în vedere că ea nu se regăsește proporțional în criteriile de apreciere și în structura (propusa) de buget?
Ținând cont de situația existentă (lipsa unui sediu fizic și a unei strategii fundamentate de achiziții și colectare de fonduri arhivistice), dezvoltarea unei componente muzeale tradiționale de arhivare și de constituie de colecții, în conformitate cu definiția ICOM, este asumată de MuzA pe termen mediu și lung (Documentul de temă pentru apelul deschis, cap. 3 Viziune generală).
Pentru orizontul de termen scurt se specifică următoarele: „Programul curatorial pilot va include activități incipiente care vor contribui la fundamentarea pe termen mediu și lung a strategiei referitoare la rolul asumat de arhivare — colectarea și conservarea elementelor de patrimoniu profesional, a patrimoniului național de arhitectură și design.” (Documentul de temă pentru apelul deschis, cap. 4 Cerințe generale ale temei, secțiunea 4.3 Componente muzeale).
În acest context, pentru actualul programul curatorial pe termen scurt sunt cerute activități de început precum „cartarea resurselor arhivistice existente la nivel național: tipologii de arhive (istorice, contemporane; format: analog, digital; de autor, colective; în funcție de conținut: desene, planșe, machete, studii, filme, acte, studii, manuscrise, fragmente de arhitectură de patrimoniu etc.), surse (arhitecți, birouri de arhitectură, institute de proiectare, universități, biblioteci, organizații profesionale etc.); (…) comunicarea publică și arhivarea pe platforma online a rezultatelor cartării fondului de arhive de arhitectură, urbanism etc.”
(Documentul de temă pentru apelul deschis, cap. 4 Cerințe generale ale temei, secțiunea 4.3 Componente muzeale). Ca urmare, în propunerea de buget se pot include activități incipiente aferente componentei de constituire și arhivare de colecții.
În concordanță cu cele amintite mai sus, evaluarea componentei de constituire și arhivare de colecții inclusă în propunerea de program curatorial este corelată cu criteriul de evaluare 1 (Calitatea și coerența programului curatorial propus 0–35 puncte), criteriul 5 (Fezabilitatea financiară: corectitudinea și adecvarea resurselor bugetare la obiectivele programului curatorial propus 0–15 puncte).
Regulamentul apelului deschis
Cine poate aplica?
Pot aplica persoane juridice române de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, active în domeniul cultural, educațional sau social.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul X, Criterii de eligibilitate și evaluare:
„Aplicantul este persoană juridică română de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, activ în domeniul cultural, educațional sau social, care reunește o echipă multidisciplinară din componența căreia fac parte cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural/educator muzeal.”
La apelul deschis se poate aplica individual sau doar în echipă?
La apel pot participa doar echipe multidisciplinare, care au în componență cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural/educator muzeal și care sunt constituite din punct de vedere juridic ca persoane juridice române de drept privat cu sau fără scop lucrativ, active în domeniul cultural, educațional sau social.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VIII, Cine poate aplica:
„Apelul se adresează persoanelor juridice române de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, active în domeniul cultural, educațional sau social, care reunesc echipe multidisciplinare constituite din arhitecți, urbaniști, curatori, artiști, istorici de artă, istorici de arhitectură, educatori muzeali, mediatori culturali, antropologi culturali și alte profesii conexe domeniului arhitecturii.”
Este permis ca aceeași persoană să îndeplinească simultan rolurile de coordonator al proiectului și expert într-unul dintre domeniile enumerate în regulament?
Da, este permis, în condițiile stipulate în Capitolul VIII Cine poate aplica, din Regulamentul de apel:
„Un membru al echipei implicat în implementarea programului curatorial nu poate avea mai mult de două funcții sau roluri remunerate din fondurile alocate, indiferent de tipul contractului încheiat de aceasta cu aplicantul sau de forma de colaborare aleasă, iar remunerația cumulată pentru acestea nu poate depăși 20% din cheltuielile cu echipa multidisciplinară.”
Există roluri impuse prin regulament în cadrul echipei multidisciplinare?
Da, fiecare echipă multidisciplinară are trei roluri impuse prin Regulamentul apelului: un arhitect diplomat O.A.R, cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural sau educator muzeal, după caz. Aceste roluri au fost alese ca obligatorii pentru a garanta o abordare integrată, care combină rigoarea arhitecturală, coerența curatorială și accesibilitatea pentru public. Arhitectul asigură fezabilitatea tehnică, curatorul conturează viziunea culturală, iar mediatorul sau educatorul muzeal facilitează înțelegerea conținutului de către o audiență diversă. Împreună, aceste perspective sunt esențiale pentru ca muzeul să fie nu doar bine conceput, ci și relevant și deschis publicului.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VIII, Cine poate aplica:
„Din componența fiecărei echipe vor face parte cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural/educator muzeal.”
Din echipa aplicantă pot face parte membri internaționali?
Da, din echipa aplicantă multidisciplinară, care are în componență cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, pot face parte și 1-2 experți internaționali.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VIII, Cine poate aplica:
„Echipele pot avea în componență și 1 – 2 experți internaționali.”
Care este numărul de membri ai echipei multidisciplinare aplicante?
Nu există un număr recomandat de membri din care este constituită echipa multidisciplinară aplicantă. Cerința este ca tipologiile de expertize propuse în componența echipei să poată asigura îndeplinirea obiectivelor asumate prin propunerea de program curatorial în acord cu Tema apelului (Anexa 1).
În ce limbă se completează documentația de apel?
Întrucât juriul este internațional, întreaga documentație va fi completată bilingv, în română și engleză.
Care vor fi raporturile contractuale între O.A.R și echipa câștigătoare?
Raporturile contractuale dintre O.A.R. și echipa câștigătoare vor îmbrăca forma unui acord-cadru de prestări servicii pentru implementarea programului curatorial. O.A.R. va avea calitatea de Beneficiar, iar echipa câștigătoare pe cea de Prestator.
Fiecare dintre părți va avea drepturi și obligații circumscrise contractului de prestări servicii.
În fiecare an, se va semna un contract subsecvent acordului-cadru de prestări servicii care va cuprinde, în principal, suma alocată anului contractual respectiv pentru Muzeul de Arhitectură, echivalentul a 250.000 de Euro, și activitățile ce se vor derula în anul respectiv.
După anunțarea rezultatelor va exista o perioadă de negociere a contractului și calibrare pe specificul programului curatorial.
Cine va face achizițiile necesare programului curatorial, echipa câștigătoare sau O.A.R?
Execuția bugetară este asigurată de către persoana juridică declarată câștigătoare. Excepția o reprezintă achiziția obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe. Achizițiile de acest fel vor fi efectuate de O.A.R. și vor intra în proprietatea O.A.R. ca mijloace fixe, obiecte de inventar etc. aferente Muzeului de Arhitectură. Bugetul de achiziții, indiferent de natura lor este inclus în echivalentul sumei de 250.000 euro.
Echipa câștigătoare/Prestatorul poate propune O.A.R./Beneficiarului ce achiziții să efectueze, să identifice furnizorii, să solicite oferte și să efectueze orice alt demers necesar pentru ca O.A.R. să poată comanda achizițiile respective.
O.A.R. se bazează pe expertiza profesională și experiența echipei curatoriale în recomandarea achizițiilor necesare Muzeului de Arhitectură.
Vedeți Capitolul XIV Bugetul disponibil din Regulamentul de apel:
„Notă: Echipa câștigătoare va putea achiziţiona anumite mijloace fixe necesare implementării programului în numele și pe seama O.A.R. Aceste mijloace fixe vor fi proprietatea O.A.R., însă echipa câștigătoare va propune achiziționarea acestora și folosirea lor conform programului curatorial.”
În vederea estimării corecte a cheltuielilor, care este bugetul anual oferit?
Bugetul anual oferit în lei este echivalentul sumei de 250.000 de Euro.
Propunerea financiară se întocmește pentru un program curatorial cu durata de patru ani în acord cu Formularul 1 Activități și Buget 2026 – 2029.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul XIV, Bugetul disponibil:
„Bugetul alocat de către O.A.R. din fondurile provenite din Timbrul Arhitecturii va fi echivalentul în lei a 250.000 de Euro anual. În vederea formulării propunerii financiare pentru programul curatorial, aplicanții se vor raporta la acest plafon atât pentru abordarea curatorială, cât și pentru implementarea acesteia.”
Care este rolul O.A.R. în raport cu echipa câștigătoare și implementarea programului curatorial?
O.A.R. va sprijini îndeaproape echipa câștigătoare în implementarea programului curatorial, oferind o persoană de suport pentru coordonarea generală, pentru asistență în definirea strategiei de comunicare și implementare, precum și pentru dezvoltarea unei strategii de creștere instituțională, inițiere de parteneriate și crearea de mecanisme financiare pentru atragerea de fonduri suplimentare.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VI, Suportul instituțional al O.A.R. și rolul său în raport cu echipa câștigătoare și implementarea programului curatorial:
„Pentru susținerea implementării programului curatorial, O.A.R. va asigura coordonarea generală a proiectului de muzeu printr-un manager de proiect desemnat din cadrul Departamentului Cultural, care va lucra îndeaproape cu echipa câștigătoare.
În sprijinul comunicării publice a programului curatorial, O.A.R. va asista echipa curatorială pentru definirea strategiei de comunicare și implementarea acesteia pentru cei patru ani.
În plus, O.A.R., împreună cu echipa câștigătoare a apelului va dezvolta o strategie de creștere de capacitate instituțională și va iniția parteneriatele naționale și internaționale relevante precum și dezvoltarea unui mecanism de atragere de fonduri suplimentare.”
Poate fi redactat un singur document care să ilustreze activitatea organizației pentru ultimii cinci ani în cazul în care pe website nu sunt listate rapoartele anuale?
Da, poate fi întocmit un singur document care să ilustreze activitatea persoanei juridice din ultimii cinci ani, menționând proiectele și programele, rezultatele și efectele acestora, partenerii, linkuri relevante, fotografii. Vă rugăm să respectați denumirea și dimensiunea fișierului care va fi încărcat în formularul electronic, așa cum sunt prevăzute în cerințe.
Care au fost criteriile avute în vedere pentru ilustrarea exemplului din fila de buget? Sunt considerate rolurile și activitățile prezentate a fi de bază/minimale? Există așteptarea ca proporțiile din bugetul ilustrativ să se regăsească în proiectul final?
Exemplul dat în Formularul de activități și buget este menit a ilustra felul în care se poate completa bugetul programului curatorial, pe fiecare categorie și subcategorie de cheltuieli necesare, dar și pe fiecare element concret al acesteia, astfel încât evaluarea bugetului să fie facilă.
În afară de cele trei roluri impuse prin Regulamentul apelului deschis – arhitect, curator și educator muzeal sau mediator cultural -, restul rolurilor sunt la alegerea aplicantului în funcție de abordarea curatorială pe care o propune, precum și în funcție de cum alege să administreze proiectul.
Da, există așteptarea ca procentele indicate pe fiecare categorie bugetară să fie respectare, acestea fiind o condiție de eligibilitate așa cum este specificat în Capitolul X, punctul 11, referitor la îndeplinirea Criteriilor de eligibilitate.
Educatorul muzeal/mediatorul cultural trebuie să ocupe un asemenea post în prezent?
Această cerință nu este solicitată prin regulamentul apelului deschis. Prin regulament, la Capitolul IX – Înscrierea la apel și documentația de aplicare, litera d), sunt solicitate scurte biografii de maximum o pagină ale membrilor echipei multidisciplinare în care se va preciza calitatea/funcția/poziția acestora în cadrul echipei de proiect și va fi descrisă pe scurt activitatea relevantă a membrilor echipei în domeniul apelului și pentru rolurile alocate în cadrul echipei. Din acestea va rezulta o sinteză a experienței și a expertizei în domeniul rolulului, ce va fi evaluată de către juriu.
În concluzie, nu este obligatoriu ca educatorul muzeal/mediatorul cultural să ocupe un astfel de post în sensul oferit de Clasificarea ocupațiilor din România (cod COR de educator muzeal) într-o instituție sau într-o organizație, dar poate fi probată cu alte documente (certificate, diplome, atestate etc.) o experiență relevantă în acest domeniu, inclusiv, dar fără a se limita la proiectele menționate în scurta biografie și în rubrica Scurtă prezentare echipei multidisciplinare din Formularul de înscriere în apelul deschis.
Implementare
Ce rol va avea echipa actuală MuzA după 1 ianuarie 2025 (experții, responsabilul de comunicare și în mod special echipa OAR)? Concret, în ce fel vor rămâne prezenți în proiect alături de echipa câștigătoare? (v. capitolul VI Regulament) Care va fi rolul responsabilului de proiect din partea OAR în comparație / în relație cu managerul de proiect și restul echipei câștigătoare?
Proiectul Muzeului de Arhitectură este inițiat de către O.A.R și implementat printr-un program curatorial selectat în urma unui apel deschis de către un juriu independent. Pe parcursul implementării programului curatorial de către echipa desemnată câștigătoare, O.A.R, prin coordonatorul MuzA, va monitoriza direct implementarea acestuia, executarea contractului, respectarea calendarului de activități, va evalua împreună cu departamentul financiar și juridic din cadrul O.A.R. rapoartele de activitate depuse, se va asigura că viziunea și politica O.A.R sunt respectate. Relația coordonatorului MuzA din partea O.A.R. cu reprezentanții echipei câștigătoare pleacă de la premise de bună colaborare și de sprijin în vederea atingerii scopului comun, respectiv implementarea cu succes a programului curatorial pilot.
Așa cum este descris în capitolul VI din Regulamentul apelului deschis, O.A.R., prin departamentul de comunicare și cu sprijinul coordonatorului MuzA, va dezvolta împreună cu echipa câștigătoare strategia de comunicare propusă de către câștigător și va promova pe canalele sale de comunicare activitățile proiectului. Totodată, plecând de la propunerea câștigătorului de direcții de dezvoltare a capacității organizaționale / instituționale și de creștere a sustenabilității programului curatorial, O.A.R. împreună cu echipa câștigătoare vor lucra la o strategie de dezvoltare etapizată a MuzA.
În cazuri punctuale, celelalte departamente ale O.A.R. (juridic, financiar) vor oferi suport în implementarea programului curatorial.
În continuarea întrebării anterioare, echipa câștigătoare își va asigura propriul management de proiect, contabilitate, comunicare și orice alt serviciu care în acest moment este asigurat de OAR pentru concursul MuzA prin echipa anunțată de site? Sau vor fi unele lucruri asigurate direct de / prin OAR în continuare?
Echipa desemnată câștigătoare va fi responsabilă de managementul proiectului și de implementarea programului curatorial, va avea propriul manager financiar care va urmări execuția bugetară și va redacta rapoartele financiare.
De asemenea, întrucât prin formularul de înscriere se solicită dezvoltarea unor direcții de comunicare adecvate programului curatorial propus este încurajată includerea în echipa de proiect a unui expert în comunicare care pe parcursul celor patru ani va colabora împreună cu departamentul de comunicare al O.A.R. în dezvoltarea unei strategii de comunicare care să pună în valoare programul precum și politica de cultură de arhitectură și viziunea O.A.R.
Echipa actuală afișată pe site este formată din experți contractați punctual în actualul proiect al O.A.R. menit a crea apelul deschis în vederea selectării unui program curatorial pilot cu durata de patru ani.
Există posibilitatea ca echipa curatorială câștigătoare să folosească un spațiu din casa Mincu pentru întâlniri ocazionale cu colaboratori?
Da, echipa câștigătoare poate avea acces la spațiile din Casa Mincu pentru întâlnirile de echipă din cadrul proiectului și chiar pentru evenimente incluse în calendarul de activități al programului curatorial, însă este necesară verificarea disponibilității acestora cu coordonatorul MuzA din partea O.A.R. și cu departamentul de evenimente din cadrul O.A.R.
Există un acord de principiu, în teritoriu, pentru folosirea unor spații ale filialelor OAR în programul MuzA, fie pentru întâlniri sau pentru expoziții și activități?
În acest moment nu există un acord formal cu filialele O.A.R din țară în vederea folosirii spațiilor pe care le dețin pentru activități, evenimente sau întâlniri, dar în măsura în care prin programul curatorial sunt propuse astfel de activități, O.A.R. prin coordonatorul MuzA poate facilita astfel de cereri, decizia de implicare aparținând în totalitate reprezentanților filialelor.
Ce rol va continua să joace OAR în proiect după semnarea contractului? Dar filialele teritoriale ale OAR?
O.A.R. este inițiatorul și beneficiarul apelului deschis pentru selectarea programului curatorial pilot al Muzeului de Arhitectură din România. În această calitate, va dezvolta mecanisme de monitorizare și colaborare cu echipa câștigătoare pe parcursul celor patru ani de implementare pentru a asigura succesul programului, pentru a găsi împreună cele mai bune și eficiente soluții în etapele programului fără a-l influența, ci doar pentru a fi în acord cu viziunea și politica de arhitectură a O.A.R. și cu programul curatorial desemnat câștigător de către juriu.
Filialele nu au rol activ asumat prin Regulamentul apelului însă expertiza profesională, bunele practici, activitatea și rezultatele proiectelor culturale și editoriale realizate de către acestea (expoziții și publicații din cadrul anualelor și bienalelor, materiale editoriale, documente foto și video etc.) pot constitui o bună premisă de colaborare și o resursă importantă la nivelul teritoriului.
Care va fi rolul echipei câștigătoare a concursului în dezvoltarea MuzA pe termen lung și cum se va transforma acest rol la finalul celor patru ani de program?
În urma implementării programului curatorial și a evaluării constante a rezultatelor, impactului și concordanței cu viziunea O.A.R., la finalul celor patru ani de program echipa câștigătoare, pe baza experienței acumulate va putea formula recomandări strategice și de bune practici privind viziunea de dezvoltare a MuzA pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, primii patru ani sunt esențiali în punerea bazelor acestui proiect ambițios pe care O.A.R. dorește și trebuie să-l construiască cu cât mai mulți parteneri. O.A.R. va rămâne inițiatorul și beneficiarul principal al proiectului.
Ordinul poate asigura spații potrivite pentru eventuala păstrare și centralizare de material arhivistic pe perioada celor patru ani în absența unui spațiu definitiv al MuzA?
Lipsa unui sediu, a unei strategii fundamentate de achiziții și colectare de fonduri arhivistice și a unei infrastructuri adecvate nu permit prioritizarea arhivării în această etapă de început. În tema apelului este enunțat rolul asumat de arhivare — colectarea și conservarea elementelor de patrimoniu profesional, a patrimoniului național de arhitectură și design pe termen mediu și lung, însă programul curatorial poate include activități incipiente aferente componentei de constituire și arhivare de colecții.
Echipa câștigătoare poate aplica pe parcursul celor 4 ani la fonduri suplimentare din Timbrul de Arhitectură pe care să le folosească pentru proiectul MuzA? De exemplu pentru itinerarea unei expoziții sau pentru publicații?
Muzeul de Arhitectură din România este un proiect finanțat din Timbrul arhitecturii, astfel, echipa câștigătoare nu poate aplica pentru fonduri suplimentare necesare activităților incluse în formularul de activități din buget. Activitățile prevăzute în programul curatorial se vor raporta la bugetul total al apelului, respectând procentele precizate în formular pentru categoriile de cheltuieli.
Există o așteptare legată de proporția în care programul pe cei patru ani ar trebui să atragă alte finanțări, sponsorizări și donații?
Nu există o așteptare prestabilită privind o anumită proporție a altor finanțări, sponsorizări sau donații atrase pe durata programului. Obiectivul nostru este ca, pe parcursul celor patru ani, să colaborăm cu echipa câștigătoare pentru a dezvolta împreună un mecanism de diversificare a surselor de finanțare, care să asigure sustenabilitatea financiară a muzeului pe termen lung.
Dacă, pe parcursul implementării, apar necesități de fonduri suplimentare și acestea pot fi atrase din alte surse, acest lucru este posibil, cu condiția unei consultări prealabile cu O.A.R.
Care este așteptarea OAR cu privire la scenariile de independență financiară a MuzA la finalul celor patru ani de derulare a programului-pilot?
Viziunea noastră este ca MuzA să crească și să se consolideze ca un proiect al O.A.R., sprijinit pe termen lung de organizație. De aceea, nu vorbim despre independență financiară sau juridică la finalul celor patru ani, ci despre un parcurs prin care muzeul să beneficieze de stabilitate și continuitate. MuzA este și va rămâne al O.A.R. conform strategiei stabilite în acest moment. În paralel, ne dorim să atragem sponsori și parteneri dedicați, care să rămână alături de proiect și să contribuie la diversificarea resurselor sale, astfel încât MuzA să se bucure de un sprijin solid pe termen lung.