Apel
Descarcă documentele și
aplică până pe 31 octombrie!
Înscrierea la apel se face exclusiv în format electronic prin completarea acestui formular.
Toate documentele necesare vor fi încărcate în formularul electronic.
Pentru a evita eventuale situații neprevăzute în completarea formularului electronic descarcă varianta lui în Word și precompleteaz-o.
Juriu
Arh. Șerban Sturdza
Șerban Sturdza este arhitect, președintele Ordinului Arhitecților din România (2002–2010), președintele Uniunii Arhitecților din România (1999–2002), membru corespondent al Academiei Române — Secțiunea Arte, Arhitectură și Audiovizual (din 2010), multiplu premiat pentru proiecte de conservare-restaurare.
În 2005 inițiază proiectul Muzeului de Arhitectură din România. Din 2010 vicepreședinte al Fundației Pro Patrimonio și președinte din 2021, promotor al învățării prin ateliere experimentale, interesat de meșteșuguri, trasee culturale, regenerare urbană și reabilitarea spațiului public. De-a lungul timpului a coagulat în jurul său comunități interdisciplinare prin proiecte de pionierat în restaurare și cultura mediului construit, în spiritul noțiunii de peisaj cultural.
Diana Marincu
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru în boardul IKT.
A obținut în 2017 titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei cu o cercetare a discursurilor curatoriale despre identitate și periferie construite în cadrul expozițiilor de mari dimensiuni și bienale din 1989 până azi.
Între 2012–2018 a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. Între 2015 şi 2017, a co-curatoriat alături de Anca Verona Mihuleț proiectul curatorial în șase părți Punctul alb şi cubul negru, desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.
În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters, sub numele Viața – Mod de întrebuințare, care a inclus câteva capitole tematice distincte, precum straturile romanului la care făcea referire, invitând peste o sută de artiști. Alături de expozițiile centrale, cei doi curatori au dedicat o secțiune complementară spațiilor independente din România. În cadrul Sezonului România-Franța din 2018-2019, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța, însoțite de cataloage: Persona, MUCEM, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018).
În cadrul programului creat pentru Fundația Art Encounters, Diana Marincu urmărește să exploreze legăturile posibile între vecinătățile geografice ale scenelor artistice din regiune, să fixeze niște conexiuni artistice bazate pe cooperare / coproducție și să sprijine generațiile tinere de artiști.
Arh. Johannes Bertleff
Johannes Bertleff a absolvit Universitatea de Arhitectura şi Urbanism „Ion Mincu”, din Bucureşti și Technische Fachhochschule din Regensburg. A fost vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România și președinte al Filialei Brașov, Covasna, Harghita. Are propriul său birou de arhitectură, JBA, și numeroase premii la Anualele Brașov (Amenajarea librăriilor Humanitas din Sibiu, Iași, Timișoara), Bienalele Arhitectura.6 (Restaurarea gospodăriei Viscri 82) și Bienala Națională de Arhitectură (Restaurarea sediului administrativ al Bisericii Evanghelice, Braşov), premii la concursuri naționale și internaționale de arhitectură („Regenerarea urbană a platformei industriale Rulmentul Brașov”) și o nominalizare la la Premiul UE pentru arhitectură contemporană Mies van der Rohe 2017.
Arh. Ileana Tureanu
Ileana Tureanu este arhitectă și jurnalistă, președinta Uniunii Arhitecților din România. Absolventă a Facultății de Arhitectură „Ion Mincu“, a lucrat ca arhitect proiectant la Institutul Carpați, firme private și în Biroul propriu. Din facultate, a publicat în revista ARHITECTURA, este fondator al revistelor Arhitext și Urbanismul — Serie nouă. A realizat și prezidat prima investiție multinațională din România, după 1989, Complexul World Trade Center, a inițiat și organizat Concursul Internațional de urbanism București 2000, în calitate de secretar de stat al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (2001-2004) a promovat Legea exercitării profesiei de architect și a fost vice-președinte al Acordului EUR-OPA RISC MAJOR al Consiliului Europei.
Organizează, curatoriază Bienala Națională de Arhitectură, evenimente și expoziții în țară și străinătate pentru promovarea valorilor patrimoniului cultural național, condiția femeii în arhitectură, revitalizarea rurală, valorificarea arhivelor arhitecturale și afirmarea valorilor contemporane ale arhitecturii românești.
Arh. Eva Franch i Gilabert
Eva Franch i Gilabert este arhitectă, curatoare, profesoară și cercetătoare în Barcelona, Praga și New York. Concentrându-se pe activismul curatorial, pedagogii și practici planetare, munca sa articulează aspirațiile globale din perspective locale prin crearea de noi narațiuni și scenarii posibile pentru viitor. Franch este co-fondator al FAST, o platformă de cercetare și curatoriat care activează la intersecția dintre arhitectură, imaginar ambiental și tehnologii pentru implicare civică.
Franch este profesor la UMPRUM, Academia de Arte, Arhitectură și Design din Praga, profesor asociat adjunct la Universitatea Columbia GSAPP și profesor emerit la Academia de Arte Frumoase din Shanghai. În ultimii cinci ani, Franch a fost profesor invitat la Universitatea Princeton și Cooper Union din Statele Unite, examinator extern la Royal College of Art din Londra și la Școala de Arhitectură AAM USI din Mendrisio, precum și co-fondator și director artistic al Model, Festivalul de Arhitectură din Barcelona, organizat de Consiliul local al orașului Barcelona în preambulul Capitalei Mondiale a Arhitecturii și Congresului UIA prevăzute a avea loc în 2026.
Având peste un deceniu de experiență în conducerea instituțiilor de pionierat, Franch a fost director al Architectural Association din Londra și al Storefront for Art and Architecture din New York. Ea a co-curatoriat, proiectat și produs participarea catalană din 2025 la Bienala de Arhitectură de la Veneția cu proiectul Water Parliaments și, în 2014, Pavilionul Statelor Unite cu proiectul OfficeUS, care a generat trei publicații: Manual, Atlas și Agenda (Lars Müller).
Franch a ținut conferințe în întreaga lume și a curatoriat proiecte internaționale precum Letters to the Mayor, cu ediții în peste 20 de orașe, printre care Mexico City, Buenos Aires, Taipei, Berlin și New York. Ea a curatoriat proiecte critice precum Picasso: Untitled în incinta La Casa Encendida din Madrid și The Architects, o producție video din colecția permanentă a Muzeului de Artă Modernă din New York, realizată pentru proiectul OfficeUS. Lucrările sale au primit sprijin din partea a zeci de instituții și organizații publice și private, inclusiv Graham Foundation, National Endowment for the Arts și Departamentul de Stat al SUA.
În 2018, Franch a primit recunoașterea pentru contribuțiile sale la arhitectură din American Institute of Architects din New York, iar în 2019, Universitatea Politehnică din Catalonia i-a acordat Premiul Alumni, decernat anual unei singure persoane. În 2019, a fost numită Arhitectul Anului de către The New York Times / T Magazine Spania, după ce fusese inclusă pe lista celor mai influenți oameni din Londra de către Evening Standard în 2018. În 2020 a fost recunoscută ca unul dintre „New Change Makers” și în 2024, prezentată în Best of Spain de AD Magazine.
Cea mai recentă publicație a sa, 100 Words for Water: a Projective Ecosocial Vocabulary (2025 Lars Müller), prezintă texte ale unor filosofi, oameni de știință, artiști, activiști, designeri și arhitecți din întreaga lume care reflectă asupra rolului apei în construirea unor scenarii pline de speranță pentru viitor.
Brendan Cormier
Brendan Cormier este curatorul șef al Victoria&Albert Museum East, două noi site-uri culturale din estul Londrei. În ultimii zece ani, a lucrat la diverse proiecte curatoriale pentru V&A, printre care deschiderea unei noi galerii V&A în Shenzhen, China, expoziții precum A World of Fragile Parts și Photo City: How Images Shape the Urban World, dar și publicația Pandemic Objects. Înainte de a lucra la V&A, a fost redactor-șef al Volume Magazine.
Arh. Tinatin Gurgenidze
Tinatin Gurgenidze, co-fondator și director artistic al Tbilisi Architecture Biennial (TAB), este arhitectă, cercetătoare în domeniul urbanismului și curatoare născută în Georgia. Tinatin locuiește și lucrează alternând între Tbilisi și Berlin. Tinatin este autoarea mai multor publicații și proiecte care abordează subiecte specifice urbanismului în Tbilisi și în alte orașe est-europene. Recent a demarat Common Territories (Teritorii comune), un proiect de cercetare și învățare alternativă. De asemenea, Tinatin predă la Karlsruhe Technical University.
Triin Ojari Membru supleant
Triin Ojari este istoric și critic de artă, directorul Biroului de consiliere al Departamentului pentru patrimoniu din cadrul Consiliului local al orașului Tallinn (Counceling Unit of Department of Heritage, Tallinn City Government). În perioada 2014-2024 a deținut rolul de director al Muzeului Arhitecturii din Estonia și a activat ca membru în consiliului de administrație al Confederației Internaționale a Muzeelor de Arhitectură (International Confederation of Architectural Museums). Subiectele sale de cercetare cuprind arhitectura modernă și patrimoniul în secolul XX, locuirea și dezvoltarea urbană în perioada comunistă, arhitectura contemporană și critica în arhitectură.
FAQ
Tema de apel deschis
Ce se înțelege prin spații?
Referința este la spații construite și neconstruite, care au capacitatea de a face parte dintr-o rețea care să asigure medierea arhitecturii către categoriile de public-țintă, în acord cu direcțiile-cheie asumate de programul curatorial.
Vedeți Tema apelului (Anexa 1), Capitolul Viziune generală, secțiunea 3.3:
„În conturarea conceptului muzeal, referința este la o serie de straturi ideatice:
· straturi de spații existente aflate în relație de colaborare (spații construite, spații cu sunet/ artă/ apă, biodiversitate, spații inactive, spații abandonate, dar și spații active, spații comunitare, spații-peisaj în care se tatonează actori spațiali etc., creând de fapt o geometrie variabilă a rețelei de spații);”
Ce presupune acel spațiu reprezentativ la care se face referință în Tema apelului (Anexa 1) la Capitolul Viziune generală, secțiunea 3.3?
Prin spațiu reprezentativ se înțelege un exemplu caracteristic, semnificativ din perspectiva arhitecturii de calitate pentru tipologia spațială aleasă în conexiune cu abordarea curatorială și care se leagă conceptual de celelalte spații propuse pentru utilizare (de ex., în scenariul ipotetic în care se lucrează cu spații industriale, este util ca rețeaua de spații folosite să se raporteze conceptual la un spațiu industrial emblematic pentru cultura mediului construit).
Vedeți Tema apelului (Anexa 1), Capitolul Viziune generală, secțiunea 3.3:
„În alegerea spațiilor este util să existe un raport conceptual între un spațiu reprezentativ pentru direcțiile-cheie ale programului curatorial și celelalte spații, acele spații împrumutate temporar din diverse puncte geografice în funcție de structurile spațiale și arhitecturale existente.”
Este obligatorie folosirea simultană de spații urbane și rurale de-a lungul programului curatorial de patru ani?
Utilizarea concomitentă a unui mix de spații urbane și spații rurale este opțională.
Este obligatorie folosirea simultană de spații publice și private de-a lungul programului curatorial de patru ani?
Utilizarea concomitentă a unui mix de spații publice și spații private este opțională.
Regulamentul apelului deschis
Cine poate aplica?
Pot aplica persoane juridice române de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, active în domeniul cultural, educațional sau social.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul X, Criterii de eligibilitate și evaluare:
„Aplicantul este persoană juridică română de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, activ în domeniul cultural, educațional sau social, care reunește o echipă multidisciplinară din componența căreia fac parte cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural/educator muzeal.”
La apelul deschis se poate aplica individual sau doar în echipă?
La apel pot participa doar echipe multidisciplinare, care au în componență cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural/educator muzeal și care sunt constituite din punct de vedere juridic ca persoane juridice române de drept privat cu sau fără scop lucrativ, active în domeniul cultural, educațional sau social.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VIII, Cine poate aplica:
„Apelul se adresează persoanelor juridice române de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, active în domeniul cultural, educațional sau social, care reunesc echipe multidisciplinare constituite din arhitecți, urbaniști, curatori, artiști, istorici de artă, istorici de arhitectură, educatori muzeali, mediatori culturali, antropologi culturali și alte profesii conexe domeniului arhitecturii.”
Este permis ca aceeași persoană să îndeplinească simultan rolurile de coordonator al proiectului și expert într-unul dintre domeniile enumerate în regulament?
Da, este permis, în condițiile stipulate în Capitolul VIII Cine poate aplica, din Regulamentul de apel:
„Un membru al echipei implicat în implementarea programului curatorial nu poate avea mai mult de două funcții sau roluri remunerate din fondurile alocate, indiferent de tipul contractului încheiat de aceasta cu aplicantul sau de forma de colaborare aleasă, iar remunerația cumulată pentru acestea nu poate depăși 20% din cheltuielile cu echipa multidisciplinară.”
Există roluri impuse prin regulament în cadrul echipei multidisciplinare?
Da, fiecare echipă multidisciplinară are trei roluri impuse prin Regulamentul apelului: un arhitect diplomat O.A.R, cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural sau educator muzeal, după caz. Aceste roluri au fost alese ca obligatorii pentru a garanta o abordare integrată, care combină rigoarea arhitecturală, coerența curatorială și accesibilitatea pentru public. Arhitectul asigură fezabilitatea tehnică, curatorul conturează viziunea culturală, iar mediatorul sau educatorul muzeal facilitează înțelegerea conținutului de către o audiență diversă. Împreună, aceste perspective sunt esențiale pentru ca muzeul să fie nu doar bine conceput, ci și relevant și deschis publicului.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VIII, Cine poate aplica:
„Din componența fiecărei echipe vor face parte cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, un curator și un mediator cultural/educator muzeal.”
Din echipa aplicantă pot face parte membri internaționali?
Da, din echipa aplicantă multidisciplinară, care are în componență cel puțin un arhitect diplomat, membru O.A.R. cu drept de semnătură, pot face parte și 1-2 experți internaționali.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VIII, Cine poate aplica:
„Echipele pot avea în componență și 1 – 2 experți internaționali.”
Care este numărul de membri ai echipei multidisciplinare aplicante?
Nu există un număr recomandat de membri din care este constituită echipa multidisciplinară aplicantă. Cerința este ca tipologiile de expertize propuse în componența echipei să poată asigura îndeplinirea obiectivelor asumate prin propunerea de program curatorial în acord cu Tema apelului (Anexa 1).
În ce limbă se completează documentația de apel?
Întrucât juriul este internațional, întreaga documentație va fi completată bilingv, în română și engleză.
Care vor fi raporturile contractuale între O.A.R și echipa câștigătoare?
Raporturile contractuale dintre O.A.R. și echipa câștigătoare vor îmbrăca forma unui acord-cadru de prestări servicii pentru implementarea programului curatorial. O.A.R. va avea calitatea de Beneficiar, iar echipa câștigătoare pe cea de Prestator.
Fiecare dintre părți va avea drepturi și obligații circumscrise contractului de prestări servicii.
În fiecare an, se va semna un contract subsecvent acordului-cadru de prestări servicii care va cuprinde, în principal, suma alocată anului contractual respectiv pentru Muzeul de Arhitectură, echivalentul a 250.000 de Euro, și activitățile ce se vor derula în anul respectiv.
După anunțarea rezultatelor va exista o perioadă de negociere a contractului și calibrare pe specificul programului curatorial.
Cine va face achizițiile necesare programului curatorial, echipa câștigătoare sau O.A.R?
Execuția bugetară este asigurată de către persoana juridică declarată câștigătoare. Excepția o reprezintă achiziția obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe. Achizițiile de acest fel vor fi efectuate de O.A.R. și vor intra în proprietatea O.A.R. ca mijloace fixe, obiecte de inventar etc. aferente Muzeului de Arhitectură. Bugetul de achiziții, indiferent de natura lor este inclus în echivalentul sumei de 250.000 euro.
Echipa câștigătoare/Prestatorul poate propune O.A.R./Beneficiarului ce achiziții să efectueze, să identifice furnizorii, să solicite oferte și să efectueze orice alt demers necesar pentru ca O.A.R. să poată comanda achizițiile respective.
O.A.R. se bazează pe expertiza profesională și experiența echipei curatoriale în recomandarea achizițiilor necesare Muzeului de Arhitectură.
Vedeți Capitolul XIV Bugetul disponibil din Regulamentul de apel:
„Notă: Echipa câștigătoare va putea achiziţiona anumite mijloace fixe necesare implementării programului în numele și pe seama O.A.R. Aceste mijloace fixe vor fi proprietatea O.A.R., însă echipa câștigătoare va propune achiziționarea acestora și folosirea lor conform programului curatorial.”
În vederea estimării corecte a cheltuielilor, care este bugetul anual oferit?
Bugetul anual oferit în lei este echivalentul sumei de 250.000 de Euro.
Propunerea financiară se întocmește pentru un program curatorial cu durata de patru ani în acord cu Formularul 1 Activități și Buget 2026 – 2029.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul XIV, Bugetul disponibil:
„Bugetul alocat de către O.A.R. din fondurile provenite din Timbrul Arhitecturii va fi echivalentul în lei a 250.000 de Euro anual. În vederea formulării propunerii financiare pentru programul curatorial, aplicanții se vor raporta la acest plafon atât pentru abordarea curatorială, cât și pentru implementarea acesteia.”
Care este rolul O.A.R. în raport cu echipa câștigătoare și implementarea programului curatorial?
O.A.R. va sprijini îndeaproape echipa câștigătoare în implementarea programului curatorial, oferind o persoană de suport pentru coordonarea generală, pentru asistență în definirea strategiei de comunicare și implementare, precum și pentru dezvoltarea unei strategii de creștere instituțională, inițiere de parteneriate și crearea de mecanisme financiare pentru atragerea de fonduri suplimentare.
Vedeți Regulamentul apelului, Capitolul VI, Suportul instituțional al O.A.R. și rolul său în raport cu echipa câștigătoare și implementarea programului curatorial:
„Pentru susținerea implementării programului curatorial, O.A.R. va asigura coordonarea generală a proiectului de muzeu printr-un manager de proiect desemnat din cadrul Departamentului Cultural, care va lucra îndeaproape cu echipa câștigătoare.
În sprijinul comunicării publice a programului curatorial, O.A.R. va asista echipa curatorială pentru definirea strategiei de comunicare și implementarea acesteia pentru cei patru ani.
În plus, O.A.R., împreună cu echipa câștigătoare a apelului va dezvolta o strategie de creștere de capacitate instituțională și va iniția parteneriatele naționale și internaționale relevante precum și dezvoltarea unui mecanism de atragere de fonduri suplimentare.”
Poate fi redactat un singur document care să ilustreze activitatea organizației pentru ultimii cinci ani în cazul în care pe website nu sunt listate rapoartele anuale?
Da, poate fi întocmit un singur document care să ilustreze activitatea persoanei juridice din ultimii cinci ani, menționând proiectele și programele, rezultatele și efectele acestora, partenerii, linkuri relevante, fotografii. Vă rugăm să respectați denumirea și dimensiunea fișierului care va fi încărcat în formularul electronic, așa cum sunt prevăzute în cerințe.